După cum se ştie, Reginei Elisabeta i se datorează adoptarea la Curte a modei costumului tradiţțional românesc, socotit până atunci, drept un strai demn de a fi purtat doar de către ţțărani. Iată ce scria Regina Elisabeta în introducerea la cartea „Arta de a lucra cu suveica", scrisă de prietena ei, Lady Katherin Hoare, apărută în anul 1910 la Londra, carte ce se dorea un fel de manual de broderie destinat tinerelor domnişoare: „Oare există tablou mai încântător decât o ţțărancă româncă, îmbrăcată în costum popular, cu fustă roşie sau oranj, cu broboada galbenă aruncată peste cozile negre, cu ochi mari, negri şi luminoşi, cu ulciorul verde pe cap, grăbindu-se spre casă, sau o doamnă româncă, cu veşminte splendide, cu un minunat văl alb sau galben, lucrând la războiul de ţțesut?".

Exemplu regal

Regina Elisabeta purta costumul popular românesc, încurajând astfel şi doamnele din suita ei să se înveşmânteze în straiul tradiţțional. Pictorul american George Healy a înfăţțişat-o într-un portret în costumul naţțional de Muscel. Exemplul său a fost urmat de Regina Maria şi de principesele Elisabeta, Maria şi Ileana, dar şi de majoritatea doamnelor din înalta societate românească. Încet, încet, hainele ţțărăneşti au pătruns într-o lume care, în acea perioadă, era obişnuită mai degrabă să imite ţținuta vest- europeană decât să afirme virtuţțile tradiţției autohtone.Încă dinainte de Războiul de Independenţță şi până în pragul dezastruosului an 1940, multe fotografii au imortalizat atitudinile acestor doamne din înalta societate românească.